România se confruntă cu o reașezare importantă a planurilor referitoare la închiderea centralelor electrice pe bază de cărbune. Conform noii legi și în urma negocierilor cu Comisia Europeană, țara noastră își schimbă calendarul de retragere a capacităților energetice pe cărbune, cu un termen final prelungit până în 2032, iar o parte din centrale vor continua să funcționeze în următorii ani.

Ce trebuia să se întâmple inițial?

Potrivit planurilor vechi, România urma să scoată din funcțiune, până la sfârșitul anului 2023, o capacitate totală de 1.755 MW de producție pe bază de cărbune – în principal de la Complexul Energetic Oltenia, dar și din centralele de la Craiova, Govora și Iași. Această măsură era menită să sprijine decarbonizarea și să reducă emisiile poluante ale sectorului energetic.

Modificări după negocierile cu Comisia Europeană

Cu toate acestea, în urma discuțiilor cu Bruxelles-ul, România a obținut derogări care permit funcționarea unor centrale pentru o perioadă mai lungă. Astfel, până la finalul anului 2023 vor fi închise doar 1.045 MW pe bază de cărbune, dintre care 845 MW vor fi retrași definitiv din exploatare, iar diferența de 200 MW va fi redusă prin modificarea licențelor de putere instalată.

Mai exact, licența pentru CET Craiova va fi diminuată cu 170 MW, iar la termenocentrala Paroșeni, ultima care mai utilizează huilă, capacitatea se va reduce cu 30 MW. În acest sens, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) va emite deciziile oficiale care vor consfinți aceste reduceri definitive.

Calendarul revizuit până în 2032

Actul normativ aprobat prevede că, până la 31 august 2026, vor fi închise încă 710 MW, reprezentând capacități de producție pe bază de lignit care au fost salvate anterior de la scoaterea din funcțiune. Acestea sunt două grupuri energetice ale Complexului Energetic Oltenia, precum și unul de la CET Govora, toate inițial programate pentru închidere la sfârșitul lui 2025.

Se subliniază în nota de fundamentare a proiectului de OUG că această țintă poate fi reevaluată pentru a asigura continuarea decarbonizării într-un ritm sustenabil, fără a periclita echilibrul și siguranța energetică a României.

În plus, conform ultimelor prevederi, până cel târziu la finalul anului 2032, vor fi sistate definitiv și ultimele capacități pe bază de cărbune din România, în valoare de 1.140 MW, astfel întinzând termenul de retragere cu circa trei ani în plus față de planul inițial.

Detalii din Planul Național de Redresare și Reziliență

Noul calendar de decarbonizare este parte integrantă a acordului dintre România și Comisia Europeană, fiind inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta 6 – Reforma 1, ținta 119a. Acest cadru permite prelungirea controlată a funcționării unor grupuri energetice până în august 2026, respectiv până la finalul anului 2029.

Centralele CE Oltenia vor funcționa iarna aceasta și până în 2030

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a confirmat că toate cele cinci grupuri pe cărbune ale Complexului Energetic Oltenia vor fi operaționale pe perioada iernii curente. Dintre acestea, trei grupuri vor continua să funcționeze până în 2030, rezultatul înțelegerii dintre România și Comisia Europeană.

Grupurile care vor funcționa până în 2030 sunt:

• Rovinari 4 – 310 MW
• Rovinari 5 – 310 MW
• Turceni 5 – 310 MW

Pentru celelalte două grupuri – Rovinari 6 și Turceni 4, fiecare cu o capacitate de 310 MW – autoritățile analizează opțiuni pentru perioada după 31 august 2026. Printre varianteles se numără menținerea în rezervă strategică sau conservarea lor pentru utilizare viitoare.

În același timp, vor rămâne active și grupurile Craiova 1 și 2, precum și Govora 3.

Concluzii

Noul calendar de închidere a centralelor electrice pe bază de cărbune reflectă o abordare echilibrată între necesitatea urgentă de decarbonizare și imperativul de a menține securitatea energetică. România a negociat cu succes extinderea funcționării unor capacități energetice cruciale, în timp ce și-a reafirmat angajamentul pe termen lung de a renunța la energia pe bază de cărbune până cel târziu în 2032.

Aceste schimbări vor avea un impact major asupra strategiei energetice naționale, influențând tranziția către sursele regenerabile și modernizarea sistemului energetic românesc, într-un context geopolitic și de piață aflat în continuă schimbare.

---

Pentru mai multe detalii despre Planul Național de Redresare și Reziliență și calendarul centralelor pe cărbune, rămâneți conectați la sursele oficiale și declarațiile recente ale Ministerului Energiei.