Sursa poza si informatii: rtslive.ro

România se confruntă cu un risc serios de recesiune în această toamnă, o concluzie ce reiese din recentele statistici oferite de Institutul Național de Statistică și Banca Națională a României (BNR). Previziunile indică o posibilă scădere a Produsului Intern Brut (PIB) pentru al doilea semestru consecutiv, cauzată în principal de încetinirea sectoarelor de bază precum industria și consumul.

Industria și consumul, motoare economice în declin

Contribuind cu aproximativ 18% și respectiv peste 20% la formarea PIB-ului, industria și sectorul de comerț, interdependente cu dinamica consumului, trec prin momente dificile. La jumătatea acestui an, industria a înregistrat o scădere semnificativă față de 2024, iar consumul și-a pierdut avântul de creștere, cu o probabilă retragere în teritoriul negativ până la mijlocul anului 2025. Raportul recent al BNR indică o creștere de doar 0,9% a consumului în primul trimestru din 2025, un declin major față de trimestrul anterior din 2024.

Impactul asupra comerțului și serviciilor

Reducerea cererii de consum, influențată de instabilitatea politică și scăderea încrederii consumatorilor, a determinat o diminuare a activității comerciale. Creșterea în comerțul cu bunuri alimentare a scăzut cu 2% anual, iar serviciile prestate către populație au cunoscut o reducere de 2,4%.

Semnale de alarmă în sectorul industrial

Producția industrială a înregistrat o scădere de 2,9% în iunie față de mai și de 1% comparativ cu anul anterior, anticipând o posibilă diminuare a PIB-ului. De asemenea, cifra de afaceri din industrie a scăzut semnificativ, cu un avans de doar 0,9% în iunie față de mai, un rezultat slab comparativ cu creșterea anterioară de 5% între aprilie și mai.

Oficialii reacționează la amenințarea recesiunii

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a recunoscut riscul iminent de recesiune, subliniind nevoia de soluții pregătite, chiar dacă situația este dificil de gestionat. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat despre inflația ce se apropie de 10%, cu o creștere economică amenințată de scăderea consumului.

Nazare a subliniat că recenta eliminare a plafonului la energie va amplifica temporar inflația, dar măsuri fiscale stricte vor ajuta la stabilizarea acesteia în decembrie anul viitor. În aceeași ordine de idei, Isărescu a subliniat necesitatea unei mai bune absorbții a fondurilor europene pentru a contracara încetinirea cererii interne.

Aceste provocări economice sunt accentuate de un deficit de cerere agregată, un fenomen nou pentru România în ultimii ani, care în timp ce aduce un avantaj inflației, afectează negativ creșterea economică. În concluzie, perspectivele economice pentru România rămân nesigure, necesitând măsuri strategice și inovatoare pentru a naviga această perioadă tumultoasă.