Sursa poza si informatii: economica.net

Ce spune ministrul Finanțelor despre al doilea pachet de măsuri fiscale

Ministrul Finanțelor a anunțat un al doilea pachet de măsuri fiscale care își propune să remedieze o serie de anomalii vechi, ce au fost tolerate mult prea mult timp în piață. Scopul principal al acestor măsuri este eliminarea firmelor inactive care sunt menținute artificial, să stopeze practica de a rostogoli datoriile pe termen nedeterminat și să îmbunătățească criteriile moderne de risc fiscal. Aceste ajustări sunt menite să ofere un cadru mai echitabil pentru afacerile din România și să stopeze practicile abuzive care folosesc instrumentele fiscale ca un paravan pentru datoriile acumulate.

Ministrul Alexandru Nazare a subliniat că nu se dorește complicarea vieții antreprenorilor onești, ci mai degrabă întărirea protecției acestora. Prin clarificarea și simplificarea regulilor, se urmărește asigurarea unei creșteri sustenabile pentru afacerile corecte în România, oferind un fond fertil pentru investiții benefice. „Dorim să facem regulile mai clare, mai echitabile și mai predictibile, astfel încât firmele corecte să fie capabile să prospere într-un mediu concurențial și să atragem investițiile de care România are cu adevărat nevoie”, a scris ministrul pe pagina oficială de Facebook.

Începând de săptămâna viitoare, discuții extinse vor fi purtate pe marginea acestor propuneri pentru a ajunge la cea mai eficientă formulă finală și pentru a integra eventualele revizuiri tehnice necesare, a declarat ministrul, citat de Agerpres.

Nazare a evidențiat că motivul din spatele acestui pachet de măsuri este reflectarea unei realități deosebit de stringente: deficitul bugetar al României este cel mai mare din UE, un aspect alimentat de o colectare redusă — doar 27% din PIB, semnificativ sub media europeană de peste 40%. Pe lângă aceasta, evaziunea fiscală, cheltuielile publice excesive, o legislație învechită și lipsa de încredere în serviciile fiscale contribuie la scăderea competitivității și deteriorarea nivelului de trai în țară.

Pachetul de măsuri introduce modificări substanțiale, printre care restructurarea taxării pentru multinaționale. Astfel, impozitul pe cifra de afaceri aplicat companiilor mari va fi înlocuit cu o nouă taxă pe afiliați. De asemenea, pentru a intensifica disciplina fiscală, termenii acordați pentru diferite tipuri de restructurări și eșalonări vor fi scurtați. Mai mult, vânzarea părților sociale în cazul datoriilor neplătite va fi sancționată penal dacă se demonstrează că aceasta a fost făcută cu scopul de a evita obligațiile fiscale.

Un alt aspect important este obligativitatea ca fiecare companie să dețină un cont bancar, cu o perioadă de inactivitate limitată la un an. Totodată, capitalul social minim pentru SRL-uri ar putea fi crescut la 8.000 de lei. În plus, comercianții vor trebui să accepte plăți atât în numerar, cât și prin mijloace de plată electronice, ca urmare a eliminării plafonului pentru plățile cu cardul.

Înăsprirea și standardizarea practicilor fiscale continuă cu majorarea cotelor de impozitare pentru câștigurile de pe bursă. Acestea vor fi de 2% sau 4%, într-un sistem gradat pe baza perioadei deținerii titlurilor de valoare. Pentru a adresa și comerțul cu bunuri achiziționate din afara UE, un impozit de 25 de lei va fi aplicat pentru fiecare colet cu valoare de până la 150 de euro.

În ceea ce privește persoanele fizice care obțin venituri din activități independente, plafonul de calcul al contribuțiilor la sănătate ar putea fi ridicat la 90 de salarii minime brute, începând cu 1 ianuarie 2026. Această serie de măsuri vizează să aducă o și mai mare sustenabilitate fiscală în România, favorizând un mediu economic corect și competitiv.